Amalia Danciu

Titlu: Am murit, din fericire: Dincolo Autor: Theo Anghel Editură: Quantum Publishers Disponibilă aici. Click aici  pentru recenzia primului volum. Click aici pentru recenzia celui de al doilea volum. EVANdersar Photography Nu îmi vine să cred ce așteptări am avut de la acest volum și ce am primit, în final. La începutul recenziei volumului doi, am spus de existența mai multor lumi. Acum, spun cât de frumos e atunci când ele se ,,combină”, când fac un haos minunat. Cred că am primit, până la urmă, o lovitură de grație de la Theo Anghel: trecutul te urmărește până în ultima clipă. Cred că aici mi-a demonstrat talentul ei fără margini. E ceva ce te ține în cartea asta captiv, vrei, nu vrei. Dezastrul îți făcuse ultima scenă și regizorul nu mai pregătise una. Speranța moare ultima? Ei bine, iată că se întâmplase. Murise! Voi începe cu evoluția Orianei. Nu îmi vine să cred cât de mult s-a schimbat din primul volum! Din fata naivă care nu știa ce i se va întâmpla, în...

Titlu: Am murit, din fericire: Chaos Autor: Theo Anghel Editură: Quantum Comandați de aici  al doilea volum sau de aici primele două volume. Click aici pentru recenzia primului volum. EVANdersar Photography Cu toții ne-am gândit măcar o dată la posibila existență a mai multor lumi, a vieții după moarte, la viitor, coincidențe, lucruri misterioase care ne fac viața complicată. Nu știu câți dintre voi ați încercat să vă sintetizați aceste gânduri, însă Oriana, după ce le-a trăit, ni s-a confesat, la fel ca în primul volum. E foarte interesantă perspectiva ei asupra tuturor lucrurilor la care a fost supusă în tot acest timp, de la moartea ei până la... Bine, hai că nu vă dau spoilere. Nu v-ați aștepta la ce se va întâmpla. Deloc. Serios, feriți-vă când citiți cartea de oamenii cu gura mare că altfel nu mai are niciun farmec. Va fi totul diferit. Murisem, şi, oricât de necrezut ar putea să vi se pară asta, astfel îmi găsisem drumul. Cine ar fi crezut că voi ajunge vre...

S-a născut în capitala României pe 23 aprilie 1989 și a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr“ din București. A făcut patru ani de istorie și unul de jurnalism, dar a învățat mai multe din voluntariat. Este jurnalistă și promoter cultural și editorul șef al proiectului societatesicultura.ro. A mai colaborat cu diverse reviste și asociații de tineret. Își numește articolele, atât cele scrise, cât și cele editate de ea, povești-de-dat-mai-departe. Înainte să fie acestea, însă, a fost proza. Scrie cu gânduri serioase de la 16 ani, și tocmai de aceea a publicat abia la 24. Din toamna lui 2013 a început să trimită texte mai multor reviste, iar la începutul lui 2014 a debutat în print cu romanul alter.ego. (editura Herg Benet). Part time zAna şi pisică. E fascinată de legătura dintre istorie și literatură, crede în microschimbări și în România și consideră că fericirea înseamnă pisici, iubire, cunoaștere, muzică și cărți. În fiecare zi învață ceva nou și se (re)îndrăgosteșt...

Titlu: Am murit, din fericire: Întoarcerea Autor: Theo Anghel Editură: Quantum Disponibilă aici   sau comandați de aici pachet promoțional cu primele două volume. EVANdersar Photography De ce tot ce e frumos trebuie să dureze atât de puțin?  ,,Am murit, din fericire: Întoarcerea” e o carte care nu merită 5 cărți la puterea a doua, merită de zece ori mai multe și toate aprecierile mele. Se citește foarte ușor, dar, deoarece eu sunt implicată în mai multe proiecte, mi-a luat ceva timp să o citesc. Spun însă că se parcurge ușor deoarece într-un timp scurt mă trezeam că citisem 50 și ceva de pagini. De data asta răul avea altă sursă, se scurgea în mine din afară. Tânăra Oriana moare într-un accident, chiar în ziua nunții ei. Pentru oricine, acesta ar părea sfârșitul. Nu și pentru ea. Se întoarce ca recuperator de suflete, însă nu la vechea viață și familie, pentru care trebuie să rămână moartă, ci la una cu totul nouă. Răsfățul și confortul, considerate garantate...

Titlu: alter. ego. Autor: Ana Mănescu Editură: Herg Benet D i sponibilă aici . EVANdersar Photography Când auzim verbul ,,a fi”, ne gândim la ,,a exista”, ,,a trăi”, însă câți s-au gândit la semnificația lui adevărată? Ana Mănescu nu ne dă definiții savante, dar ne explică prin prisma unei povești ce presupune viața. Ne-o prezintă pe Sonnja. Se impregnează în pielea ta, pe retină, în timpane, se ascund în atomii tăi şi se ţin cu toată forţa de tine, se agaţă ca să nu uiţi niciodată. Şi, într-adevăr, îţi vei aminti cu claritate tot ceea ce te-a schimbat: melodiile care au devenit fiori sau anotimpul care a rămas în istorie ca fiind al tău şi al lor, al oamenilor care şi-au transmutat esenţele în tine printr-o simplă atingere. Şi prin metamorfoza aceasta eşti în sfârşit un întreg şi înţelegi vibraţiile geniilor care au supus cea mai magnifică artă. De la 17 ani până la 20 de ani, Sonnja a avut trei relații ce au schimbat-o: cea cu S., cea cu K. și cea cu V. De-a lung...

Titlu: Șapte flori erotice Autor: Sergiu Someșan Disponibilă aici . Spre deosebire de Carte de magie (recenzie aici ) sau Să n-o săruți pe Isabel (recenzie aici ), Șapte flori erotice  nu are nimic fantastic în ea, poate doar unele pasaje mai... diferite. La început, titlul m-a făcut să mă gândesc la 50 Shades varianta românească, dar nu a fost chiar așa. În carte, este prezentată viața protagonistului, fiecare femeie reprezentând câte o etapă în maturizarea lui. El trece în șapte capitole de la naivitate, la maturitate, fiecare femeie ce apare în viața lui formându-i caracterul. 1. Viorica Aici este prezentată copilăria protagonistului. Cum iubirea pentru el a rămas o taină și singura privire a unei femei atrăgătoare îi ia mințile. Viorica este o profesoară cu o înfățișare aparte față de care se simte atras. Pasajele cu bunicii sau împrejurimile mi s-au părut obositoare. 2. Delia Fata căreia trebuia să îi țină companie este diferită în ochii lui, însă, din...

,,Aș fi vrut să studiez teatru. M-am hotărât prea târziu. Așa că am dat examen la Jurnalism. În 2002. În 2006 eram absolventă a Facultații de Jurnalism și Limba Engleză din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Am lucrat mulți ani în presă. Apoi m-am îndrăgostit și am renunțat la tot. Am plecat peste o mare și câteva țări. Mai precis în Italia. M-am reîntors după trei ani. Nu mai voiam presă scrisă. Știam că nu se poate trăi decent din asta. Așa că m-am angajat într-o multinațională. După vreo șapte luni, am avut o tentativă de suicid. Cu pastile și alcool. Prea slab. Alcoolul. Când m-am trezit, după vreo două zile, m-am uitat pe geam. Și mi-am dat seama cât de norocoasă sunt că încă pot să văd soarele, copacii, să o pup pe mama și să îi spun că o iubesc. Prietena mea cea mai bună mi-a dat numărul unui psihoterapeut. El m-a «deblocat». Mi-a spus, acum aproape patru ani: «Scrie». Și am început. De atunci nu m-am mai oprit. A fost ca și când am început să curg din ...