Recenzie - „Privilegiații” de Jonathan Dee

Titlu: Privilegiații
Autor: Jonathan Dee
Disponibilă aici la reducere.
Îi mulțumesc editurii Litera pentru exemplarul oferit pentru recenzie!

Chiar simțeam nevoia să citesc o carte ca asta. Doamne, mi-a plăcut atât de mult! Da, încă sunt prinsă în ea. Maxim. Încă nu știu ce m-a fermecat atât: stilul autorului sau povestea în sine. Poate ambele, de-aia m-a fascinat așa mult. Hai să vedem ce-am zis pe Goodreads.

Prinsă de nu știu cât timp. Rău. Din nou. Nu știu ce-mi fac oamenii din editură, dar cred că vor să mă îmbete cu cărți. Și îmi place, bineînțeles. Acum, revenind la carte. Prima mea impresie a fost că Privilegiații e ca seria Crossfire, dar romanțată. Mă așteptam la un roman ușor de citit, mă așteptam la o lectură relaxantă, mă așteptam la doi bogătani care se iubesc până la moarte. Ceva de genul ăsta. Vai, dar nu, m-am înșelat maxim! 

Ocaziile speciale sunt marcate de excese.

Am citit primele cinci pagini și mă gândeam: bă, ăsta nu e genul meu, de ce nu îmi mai place nimic din ce citesc? Au urmat încă cinci: hmm, poate nu e chiar atât de nașpa pe cât am crezut. Și încă cinci: ia stai că nu e deloc ceea ce cred eu că e - pe scurt, conștientizarea profunzimii romanului. Asta a venit ca un bolovan aruncat asupra mea. Până la sfârșitul zilei, nu citisem mai mult de optzeci de pagini. Înainte de a mă culca, m-am gândit intens la carte: well, maybe this is my cure. Oh, stați, eu povestesc așa pe sec, voi nici nu știți despre ce e vorba. Sorry, vine sinopsisul.

Cei mai realizați oameni erau cei pentru care nici măcar ziua de ieri nu exista.

Adam și Cynthia Morey sunt cuplul perfect. Inteligenți, fermecători, frivoli, trăiesc clipa, fără ca nimic să le stea în cale. Au puțin peste douăzeci de ani, și căsătoria li se pare ocazia perfectă pentru a rupe legăturile cu părinții. Adam este un băiat atrăgător, Cynthia este frumoasă și vanitoasă. Șase ani mai târziu, locuiesc într-un cartier de lux din Manhattan și au devenit cuplul tipic de aspiranți la un statut social la care mulți doar visează. El lucrează în domeniul investiţiilor de capital de dimineața până seara, este favoritul șefului (pe care îl disprețuiește) și a început să câștige o mulțime de bani, nu întotdeauna în mod legal. Ea stă acasă cu copiii, iar efortul de a petrece aceleași zile repetitive ce par să nu se mai sfârșească a ajuns să o obosească. Cei doi au o singură mare ambiție: să devină și mai bogați, să ajungă, prin orice mijloace, la o poziție socială și mai înaltă. Și norocul este de partea lor: într-o bună zi Cynthia și Adam câștigă o sumă uriașă de bani... Copiii, la rândul lor, învață să profite de tot ce-i înconjoară: dacă au probleme, știu că vor reuși întotdeauna să scape, ca toți bogații din lume. Privilegiații este odiseea unui cuplu atins de noroc, schimbat de timp și călăuzit, mai presus de toate, de o dragoste nemărginită. Lirică, provocatoare și strălucit scrisă, cartea este o meditație de actualitate despre familie, avere și despre vremurile în care trăim.








































Că tot v-am arătat sinopsisul, zic acum singurul aspect care m-a făcut să îi dau cărții 4/5 steluțe: acea relație perfectă dintre Cynthia și Adam nu e a fost atât de bine pusă în evidență ca să poată un cititor ce nu citește sinopsisul să tragă această concluzie. Și nu e vorba doar despre asta - aș putea la fel de bine să spun că ei au pur și simplu o relație normală, nimic ieșit din comun. Mă rog, neluând în calcul detaliile. Ce detalii? Cumpărați cartea, oameni frumoși, și promit că nu veți regreta! Pe cuvânt de jurnalist. :)

Poate că viața trebuie să semene mai bine cu fantezia.

Așa cum am zis și pe Goodreads, psihologia e o „componentă” foarte importantă a romanului. Jonathan Dee analiza fiecare acțiune, fiecare vorbă, fiecare gest. Perspectiva narativă obiectivă i-a oferit multe deschideri, dintre care și asta. E minunat cum a reușit să combine cele două sfere ale artei într-un singur roman. În literatura contemporană văd cum această tehnică se folosește tot mai des, lucru care poate doar să mă bucure. Desigur, dacă este pusă în valoare așa cum trebuie, nu „că așa am văzut că se poartă”.

Trebuie să fii un geniu ca să găsești ceva în care să merite cu adevărat să nu reușești.

Cred că ăsta e unul din puținele romane care le are pe toate acțiune, emoție, substanță, mesaj, analiză. Mi-a fost foarte greu să ies din starea în care m-a adus, de aceea m-am întins cu recenzie pe două zile. Mă rog, asta nu e important, aș face orice ca toate să fie așa cum vreau eu, să pun în evidență aspectele importante. Oameni frumoși, dacă aveți încredere în ceea ce scriu eu, ascultați-mă și de data asta. Autorul are un talent uimitor. Vă poate duce pe toate culmile literaturii și vă intră în suflet așa cum nu o poate face o altă carte.

Fortuna favet fortibus. (Norocul îi favorizează pe cei norocoși.)

Jonathan Dee poate face toate lucrurile pe care vi le-am spus doar dacă îl lăsați. Comandați-i acest roman și vă promit că nu veți regreta.

Privilegiații în toată splendoarea lor.













4/5 cărți la puterea a doua

Până data viitoare, citiți, oameni frumoși!









Postări populare