Recenzie - ,,Am murit, din fericire: Chaos” de Theo Anghel

Titlu: Am murit, din fericire: Chaos
Autor: Theo Anghel
Editură: Quantum
Comandați de aici al doilea volum sau de aici primele două volume.
Click aici pentru recenzia primului volum.

EVANdersar Photography

Cu toții ne-am gândit măcar o dată la posibila existență a mai multor lumi, a vieții după moarte, la viitor, coincidențe, lucruri misterioase care ne fac viața complicată. Nu știu câți dintre voi ați încercat să vă sintetizați aceste gânduri, însă Oriana, după ce le-a trăit, ni s-a confesat, la fel ca în primul volum. E foarte interesantă perspectiva ei asupra tuturor lucrurilor la care a fost supusă în tot acest timp, de la moartea ei până la... Bine, hai că nu vă dau spoilere. Nu v-ați aștepta la ce se va întâmpla. Deloc. Serios, feriți-vă când citiți cartea de oamenii cu gura mare că altfel nu mai are niciun farmec. Va fi totul diferit.

Murisem, şi, oricât de necrezut ar putea să vi se pară asta, astfel îmi găsisem drumul. Cine ar fi crezut că voi ajunge vreodată să spun: Am murit, din fericire?

Voi începe cu o comparație între primul volum și al doilea. Se observă foarte clar diferența de personalitate, caracter, plan de acțiune, gândire ale Orianei. La început, nu știe ce i se întâmplă, nu înțelege forța pe care o are, nu știe ce și cum trebuie să facă, nu are pe nimeni alături. În al doilea volum, este prezentată încă de la primele pagini cu prietena ei, Mati, cu multă lume în jurul ei, cu un loc de muncă stabil. Acum, este mai descurcăreață, știe ,,cu ce să mănâncă” treaba recuperatorilor. Evident, a evoluat. Totuși, motivul pentru care mi-am dat 4/5 cărți la puterea a doua este că nu am simțit atât de bine emoțiile ei, nu am trăit atât de intens alături de ea cum am făcut-o prima dată. Chiar dacă sfârșitul m-a lăsat cu muuulte întrebări și m-am apucat în secunda doi de al treilea volum, nu pot să neglijez celelalte aspecte.

Una din schimbările fundamentale aduse de întoarcere a fost aceea că nu-mi făceam griji pentru reputația mea, ci doar pentru ce îmi șoptea conștiința. Invers față de cum simțeam înainte. Oricum, ceilalți erau pregătiți să creadă ce-i mai rău, așa că de ce să-mi fi bătut capul cu impresiile lor?

Ama și Abel sunt puși în evidență foarte mult, lucru care m-a bucurat. Am simțit cum s-a format o legătură între ei, mult mai puternică față de cum era înainte. Sunt curioasă dacă se va înfiripa ceva între ei, asta ar fi grozav. Once upon a time, an angel and a devil fell in love and dared to imagine a new way of living. Chiar dacă se mai luau la harță din când în când (sunt opuși din toate punctele de vedere, ce naiba), eu tot cred că ceva special se întâmplă între ei. Au acel ceva. I ship them. După cum am zis, m-am apucat și de al treilea volum și, având în vedere cum a început totul, sunt curioasă dacă se va întâmpla așa cum cred eu. 

Există oameni care pot suge seva vitalității din semenii lor doar prin simpla prezență. Simpla prezență e un fel de a spune, prezența lor nu-i nicidecum așa. Fluide energetice nevăzute înconjoară victima ca într-o pânză de păianjen și o sucesc pe-o parte și pe alta până o stafidesc cu totul.

Un personaj ce nu a fost prea pus în evidență în primul volum e Marc. Doamne, parcă Theo Anghel îmi face în contră, nimic din ce îmi imaginam sau din ce voiam să se întâmple nu se adeverea. La fel ca Ama și Abel, Oriana și Marc parcă sunt făcuți unul pentru altul, însă între ei chiar a existat o legătură specială de la bun început. Asta e tot ce spun de ei, citiți și veți afla mult mai multe. 

Mă cuprinde în brațe și-mi întoarce fața spre el. A apropiat buzele alea minunat de cărnoase de ale mele și m-a sărutat. N-a fost un sărut real, dar altul mai senzual n-am experimentat de când mă știu. Mă seca și mă adăpa în același timp. Îmi doream să fug, și-mi doream să nu-mi dea drumul.

Cumpăna dintre Rai și Iad. Marvellous. Dacă în primul volum Oriana știa pe ce drum s-o ia, acum are o altfel de gândire. Analizează situațiile, se gândește și la binele personal, și la binele altora. Chiar dacă de multe ori ,,face pe viteaza”, nu știe mereu cum să acționeze și pică ușor în plasă. Nici aici nu spun mai multe, nu dau spoilere. Citiți, nu veți regreta.

Fiecare omuleț se naște cu Raiul și Iadul în el și crește acea parte cu care își va petrece veșnicia. Înțelegi?

Hazul, ironia și sarcasmul sunt din belșug, însă am înțeles că nu e vorba doar despre asta. Este vorba despre... viață, moarte, lupta (chiar cu tine însuți), instinct, emoții copleșitoare. Le recomand tuturor seria Am murit, din fericire. Dacă nu vă place, puteți arunca cu roșii stricate în mine, dar sunt sigură că nu seva întâmpla. Lectură plăcută! 

4/5 cărți la puterea a doua

Pe data viitoare,