Prezentarea cărții de poezii „Ars nevrotica” - A. Raneur

Titlu: Ars Nevrotica
Autor: A. Raneur
Disponibilă la reducere pe site-ul editurii sau pe Libris!
Îi mulțumesc editurii pentru exemplar! Hugs!


(...) înalț o rugă acum:
„Ars nevrotica, Doamne,
acum și-n vecii vecilor!”


Având în vedere că sunt sponsorizată de editura Herg Benet, Ana Mănescu, PR-ul editurii, m-a pus să îmi aleg alte trei cărți pe care vreau să le citesc. De ceva vreme, aveam un fix că vreau să citesc poezie și din întreg site-ul cel mai mult m-a atras Ars Nevrotica. Încep să cred că ar trebui să am încredere în instinctul meu din ce în ce mai des.



nu pierde vremea cumpărînd stilouri,
peniță sau călimară!
poezia se scrie pe sînii unei femei,
cu ceară, nisip și whisky.

așadar, nu pierde vremea cumpărînd stilouri!



Nu știam absolut nimic - ceea ce scria pe spatele cărții nu m-a lămurit, pe internet nu am găsit nicio părere, nu este nici pe Goodreads. Totuși, aveam așteptări destul de mari, nu mă întrebați de ce. Având în vedere coperta și descrierea, singurul lucru la care m-am putut gândi e că unul din subiecte e idolatrizarea femeii. Pe de o parte, aveam dreptate.


zeița mea, 
soarta acestei țigări depinde numai de tine.


Îmi e foarte greu să vorbesc despre cartea asta pentru că știu că, oricât de mult m-aș chinui, nu cred că aș putea exprima doar prin cuvinte esența ei. Tot ce pot să zic e că, după ce am terminat-o, simțeam că tânjesc după ceva. Nu știu după ce. Oricum, singurul lucru cert este că nu am mai avut în viața mea asemenea sentimente. În poeziile lui A. Raneur, toate trăirile sunt amplificate și reușește să ne arate frumosul din haos, divinitatea din iad, obsesia din iubire.


Erotismul, nebunia, idealismul, arta sunt principalele subiecte dezvoltate în poezii. Am simțit patima cu care autorul a așternut cuvintele, am simțit dorința, pasiunea, oroarea de care vorbea. Toate aceste lucruri îi sunt adresate muzei, dar mă întreb dacă ea reprezintă o singură persoană sau suma mai multor momente. Iubirea și disperarea sunt puntea care îl leagă pe autor de această muză.


dacă soarele tău e o constantă,
al meu e o supernova;
oare cine strălucește mai tare?


Cred că singurul mod în care pot descrie sentimentul pe care l-am avut când am terminat cartea e... drogată pe poezie. Într-un mod ciudat, mi-am regăsit sufletul. Trebuie să mai citesc poezii din când în când, chiar dacă mă seacă spiritual - nu, nu cred că poezia te înalță, poate îl înalță doar pe autor, nu pe cititor.


nebunia este o artă, 
iar arta, o poartă spre divin.


Le recomand cartea tuturor celor care vor să... Nu. Vă rog din suflet (cât a mai rămas din el) să citiți cartea. Atât. 

evident, 5/5 cărți la puterea a doua

Postări populare de pe acest blog

Romanul universal al iubirii - „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu

Poezia - cea mai profundă formă de exprimare a iubirii - „Departe de mine. Departe de tine” de Flavius Simion (prerecenzie)

Recenzie - „Suge-o, Ramona!” de Andrei Ciobanu