Ce a însemnat vara asta pentru mine? - Summer Achievements

Cred că peste tot ați auzit că fiecare vară are o poveste. Eu nu suportam clișeul ăsta până azi. Stăteam pur și simplu și mă gândeam: Eu nu cred că am făcut destule vara asta. Cum mereu îmi cer tot mai mult și trag de mine să fac tot ce îmi propun (și întotdeauna fac tot ce îmi pun în cap), mi se părea totuși prostesc să spun că nu am avut o vară mișto, așa că mi-am făcut o listă: summer achievements.  E atât de frumos să vezi cât de mult s-a schimbat viața ta pe parcursul unui an întreg... Anul trecut și acum doi ani eram prinsă cu naționale, acum cu blogul. Sunt curioasă ce va fi în 2017. 




IUNIE

Luna iunie nu a fost o lună foarte ok pentru mine. Mama a fost internată în spital, lucru care m-a doborât din toate punctele de vedere. Țin minte că am trimis mail-ul cu propunerea de colaborare către Herg Benet exact în seara în care am chemat salvarea. Da, știu, asta chiar e o amintire de neuitat. M-am bucurat maxim când externarea ei și confirmarea de la HB au venit cam la numai câteva zile distanță. Tot în iunie am încheiat colaborarea cu editura Quantum. 

IULIE


Fără alte introduceri, în iulie a fost lansarea romanului Rockstar al Cristinei Nemerovschi (recenzia aici). A fost... perfect. Nu credeam că mă pot simți vreodată atât de vie. În momentele alea, am fost eu însămi. După cum zicea Ioana Duda (a fost invitat special, aici găsiți recenzia cărții ei, Instinct), am vibrat. Lansarea asta a fost printre cele mai intense evenimente la care am participat. Știți (probabil) că autorii mei preferați sunt cei români. Evident, Cristina este una din autorii mei preferați. De aceea, i-am făcut cadou un borcan motivațional cu mesaje de la cititori și scriitori. După ce le-a citit, i-am spus să ne spună câte ceva despre cum s-a simțit ea la Timișoara:


La lansarea Rockstar-ului de la Timișoara, de la Librăria Cartea de Nisip, Amalia mi-a făcut cadou un borcan legat frumos cu o panglică albastră, de care era prinsă și o scrisoare. „Sunt mesaje de la cititorii tăi, adunate de mine”, mi-a spus ea. M-am gândit inițial că sunt mesaje-comentarii adunate de pe net – chiar și ăsta mi s-ar fi părut un gest minunat și multă muncă investită pentru a-mi face acest cadou... După lansare și după discuțiile de la bere cu cititorii, am desfăcut și am citit doar scrisoarea prinsă de borcan – era de la Amalia, și m-a emoționat enorm, pentru că am simțit sinceritatea și frumusețea cu care ea își deschisese sufletul acolo. Am știut atunci că n -o să deschid borcanul la întâmplare, deși muream de nerăbdare. Am știut că voi aștepta o zi în care voi simți că am nevoie cu toată ființa să citesc mesajele alea. 

L-am deschis două săptămâni mai târziu. Și a fost WOW. Erau mesaje nou-nouțe, de la oameni cu care nu mai vorbisem demult, de la oameni despre care nici nu știusem vreodată că îmi apreciază cărțile! M-a emoționat încă o dată ideea Amaliei, munca ei de a aduna totul, de a transcrie gândurile fiecăruia. M-a amuzat și felul în care i-a convins pe toți să țină secret și să nu strice surpriza :)) I-am scris imediat după ce am citit o parte din mesaje (încă mai am de citit din ele), i-am spus că m-a bucurat cadoul mai presus de cuvinte și că o iubesc Chiar așa e. Cred că am cititori minunați, iar faptul că ei există compensează toate piedicile, bârfele, prostia, invidiile. 

M-am apucat de scris o carte nouă la câteva zile după ce am desfăcut borcanul. O purtasem toată vara în minte, dar mesajele mi-au amintit că e momentul să trec în faza altruistă a scrisului, să o trec pe hârtie, pentru ca în scurt timp să ajungă la cei care așteaptă să se bucure de ea!

















Tot în iulie am făcut tricou cu blogul:


Ah, era să uit că în iulie am făcut colaborari editurile Celestium și Litera.


AUGUST

Luna asta a fost mișto. Am fost la Crivaia (un fel de stațiune de lângă Reșița; ponton, chestii), la Băile Herculane și la Orșova. Nu am avut atâta timp de citit, m-am concentrat pe patru proiecte de care veți afla pe la sfârșitul lui septembrie. Dacă am început vara cu un lucru îngrozitor în familie, o închei cu un eveniment minunat - nunta verișoarei mele la care am fost domnișoară de onoare (dacă mă urmăriți pe Facebook și Instagram, probabil că știți). Încă mă amuz când mă gândesc că, în noaptea dinaintea nunții, am vorbit până pe la 6 fără ceva dimineața cu Iulia Ioniță la telefon (ador ale noastre conversații nocturne). Normal că nu am mai dormit în noaptea aia și nici în noaptea cu nunta. Așa s-au făcut vreo 48 de ore de nesomn. Că tot veni vorba de ea, două juamte' din acele proiecte au legătură cu ea. 


Cam asta a fost vara mea (a fost... vai, ce oribil sună. Sper că după august vine iunie.). A voastră? :)

Până data viitoare, citiți, oameni frumoși!

Postări populare