Recenzie - „Descătușarea” de Sylvia Day

Titlu: Descătușarea
Autor: Sylvia Day
Editură: Litera
Cartea poate fi comandată de aici (aveți transport gratuit pentru comenzi de peste 99 RON).
Îi mulțumesc editurii Litera! You rock, guys!

Acel moment când cel mai bun prieten are aparat mișto. Mersi, Răzvi! :3
P.S. Sper că ați văzut tricoul! 

Poate că ați observat deja, dar eu nu am niște gusturi foarte diferite de cele ale majorității (de obicei). Am auzit o grămadă de lucruri groaznice despre cartea asta. Nu pentru că stilul autoarei ar fi prost, nu pentru că acțiunea nu are nicio noimă, ci pentru că e erotică. Da, frate. Voi dezvolta asta mai jos: mentalitățile proaste și prejudecățile oamenilor. Să nu mă enervez, hai să vedem ce am zis pe Goodreads dacă nu ați aflat încă:

Gideon Cross. Să mă îndrăgostesc de el a fost celmai ușor lucru pe care l-am făcut vreodată. S-a întâmplat instantaneu. Complet. Irevocabil. Să mă căsătoresc cu el a fost un vis devenit realitate. Să rămân căsătorită cu el a fost însă cea mai grea luptă pe care am dus-o vreodată. Iubirea transformă oamenii. A noastră este în același timp un refugiu în fața furtunii și cel mai violent uragan. Două suflete rănite împletite într-un singur spirit. Ne-am descătușat unul în fața celuilalt cele mai tainice și mai urâte secrete. Gideon este oglinda care îmi reflectă toate defectele… și toată frumusețea pe care nu eram capabilă să o văd. El mi-a oferit totul. Acum trebuie să îi demonstrez că pot fi și eu pentru el o stâncă lângă care să se adăpostească. Împreună, le putem ține piept tuturor celor care fac eforturi atât de feroce să intervină între noi. Dar poate că cea mai grea bătălie a noastră se află tocmai în jurămintele care ne dau tărie. Să ne dedicăm iubirii a fost doar începutul. Să luptăm pentru ea este

ceva ce fie ne va elibera, fie ne va despărți…

-Și are o slăbiciune pentru femeile de origine latină. E foarte încântat de alegerea mea în materie de soții.

-Soție, l-am corectat eu. Prima și ultima.

-Singura, consimți el. Iute la mânie. Cu sânge fierbinte. Singura mea aventură de-o noapte permanentă. Știu exact ce se va întâmpla între noi, apoi tu reușești să mă iei prin surprindere. Mă mănânci de viu, de fiecare dată, iar eu vreau mai mult.

Încep prin a spune că eu nu am citit restul romanelor din serie, deci nu mă pot lega de evoluția personajelor de-a lungul seriei. Am primit mai demult primul volum, dar nu am apucat să îl citesc și recunosc că îmi pare rău. La început am avut o reticență în a mă apuca de Descătușarea. Nu, nu m-am lăsat influențată de părerile altora, niciodată nu mă las, ci tocmai pentru că știam că e ultimul volum. Când m-am apucat, m-am bucurat mult când am înțeles pe deplin povestea. Într-adevăr, cum am spus și pe Goodreads, trecutul personajelor este cam brusc introdus și se simte la un moment dat forța asta, dar atât. Ăsta nu e un motiv să îi scad din calificativ și voi știți asta. 

Acum încep discuția cum că ar fi un roman erotic. Fraților, dacă nu vă plac romanele erotice, la ce le mai citiți? Da, cartea are scenele foarte explicite, dar cartea trebuie privită peste toate astea. În viața lui Gideon și a Evei, nu sexul e cel care le menține relația strânsă, ci iubirea dintre ei. Doamne, ce iubire, adorație. Nici nu știu cum să îi spun; nu cred că există un cuvânt care să descrie ceea ce e între ei. Eva e zeița lui Gideon. Gideon e stăpânul și sclavul Evei. În același timp. Conexiunea aia dintre ei vreau să o trăiesc și eu. Asta ar trebui să simtă oamenii când sunt îndrăgostiți, nu doar nesfârșiții fluturi în stomac. Come on, pe ăștia îi aveam și eu la grădiniță. Maturizați-vă și dați-vă seama că vremea fluturilor a trecut. Căutați persoana aia cu care, atunci când o aveți lângă voi, legătura aia e palpabilă. Revenind la sex. Băăi, sexul e nu e doar plăcere fizică. Sexul vă face să vă apropiați mai mult de sufletul omului. Sexul e cunoaștere și plăcere. Sexul e îngemănare sufletească. Astea sunt ingredientele unei relații mature sănătoase și reale, iar Gideon și Eva sunt exemplul perfect.

Voiam ca inima mea să bată în același ritm cu a ei și să se oprească deodată cu a ei. Să fie împletite inextricabil, pentru a nu ajunge să trăiesc nici măcar o clipă fără ea.

Eu voi pune mult accent pe legătura dintre Gideon și Eva, mai târziu pe acțiune. Acea iubire ajunge la un moment dat să fie ca o nebunie, o obsesie reciprocă. Nu știu dacă asta a vrut să spună autoarea, dacă așa vede ea relația perfectă sau dacă pur și simplu ăsta e „mersul”, dar mi-a plăcut. Da, oameni, da. Momentul ăla când iubești atât de mult încât devine o obsesie. Momentul ăla când simți că nu poți respira dacă omul tău nu e lângă tine în secunda aia. Momentul ăla când iubești cu toată ființa ta. Când existența ta e în mâinile omului tău. Când fericirea, tristețea, nebunia, moartea, totul și toate sunt aduse doar de omul ăla fără de care nu poți să fii tu însuți. Când ți-e dor când te lasă pentru o secundă. Când vrei să îi simți mâinile cum îți explorează trupul. Iubire, mă, nu pisiceală. 

Hai să vă zic și de acțiune. Să nu vă așteptați la gloanțe, bătăi, focuri (decât pe la sfârșit foarte puțin). Viața lui Gideon și a Evei e ca a oricăror bogătani americani - fabuloasă, normal. E genial cum, deși au bani de se enervează, nu pun accent pe asta. Au case extravagante, mașini scumpe, se duc în locuri exotice, dar ei nu se bazează doar pe bani și cam asta e și unul din mesajele romanului. 

Era punctul central al lumii mele, un punct central al lumii.

(...)

Mă îmbrățișa atât de strâns încât aproape nu mai puteam respira.

Dar nu aveam nevoie de aer. O aveam pe ea.

(...)

Iubirea alunecă fierbinte prin mine ca amețeala dată de un vin bun.

Mie mi-a plăcut peste măsură acest roman. Sper să nu fiu dezamăgită și de celelalte. Dacă vreți să vedeți cum e iubirea aia dată naibii de care vă tot vorbesc, citiți-o pe Sylvia Day! 

5/5 cărți la puterea a doua

Până data viitoare, citiți, oameni frumoși!