Recenzie - „Marile minciuni nevinovate” de Liane Moriarty

Titlu: Marile minciuni nevinovate
Autor: Liane Moriarty
Disponibilă aici (livrarea se face în 24 de ore)!
Le mulțumesc celor de la Târgul Cărții pentru exemplar!


Una dintre cărțile lui Liane Moriarty a câștigat titlu de cea mai bună carte din 2016 pe Goodreads, deci era evident că aveam așteptări foarte mari de la ea. Voiam ca Marile minciuni nevinovate să aibă substanță, să transmită un mesaj profund, să fie multă acțiune, iar personajele - frumos conturate. Am avut vise cam mari, hm? Să zicem că autoarea a bifat cam două lucruri din toate elementele de mai sus. Mda, sunt mai dezamăgită, dar explic pe parcurs ce și cum.


Sirenele urlă. Oamenii ţipă. Directoarea e înmărmurită. Cineva a plătit cu viaţa.
E vorba de o crimă, un accident tragic sau doar de nişte părinţi care se poartă necivilizat?
Marile minciuni nevinovate e o poveste irezistibilă despre căsătorie, maternitate, viaţa familiilor moderne din clasa de mijloc şi, nu în ultimul rând, despre minciunile periculoase pe care ni le spunem ca să putem supravieţui.

Toți oamenii voiau să fie bogați și frumoși, dar cei cu adevărat bogați și frumoși trebuiau să pretindă că sunt la fel ca toți ceilalți. Era o lume ciudată.

Să le luăm pe rând. Substanță și mesaj. Ăsta e unul din punctele pe care le-a atins. Mesajul este oarecum profund, dacă ești atent nu doar la acțiune, ci și la trăirile personajelor, la modul în care percep ele tot ce se întâmplă în jurul lor. Liane Moriarty ne arată că, oricât de mult am încerca să ascunde minciunile (fie ele și nesemnificative), viața noastră tot va lua o întorsătură neplăcută. Să zicem că scăpăm de câteva ori, dar, la un moment dat, urmează dezgroparea trecutului ascuns al fiecăruia dintre noi și asta ne va durea mult mai tare decât spunerea adevărului la momentul oportun.

doar nu credeați că vă dau spoiler

Legat de acțiune. Din ce am înțeles, Marile minciuni nevinovate e un thriller. Serios? Eu chiar nu am simțit asta. Unde e suspansul, dinamismul? Până la pagina 400, nu s-a întâmplat nimic ieșit din comun - doar câteva mame care bârfesc, împărtășesc secrete, se plâng de problemele lor. Singurul lucru cât de cât interesant era momentul de la sfârșitul fiecărui capitol în care câțiva părinți erau intervievați din cauza unei crime. Doar din răspunsurile lor puteai să te gândești cine, de ce, unde, când, cum a murit.

O plictisea de moarte dorința femeilor de a stabili o legătură cu alte femei pornind de la ura de sine.

Personajele? Și ăsta e un punct pe care autoarea l-a atins. Între ele, se stabilește foarte ușor o legătură imposibil de rupt, deși, la prima vedere, ai putea spune că nu prea se potrivesc toate în același peisaj. Totuși, ele găsesc o cale de mijloc și se înțeleg de minune. Well, oarecum. Între toate mămicile de la grădiniță era o ură reciprocă, dar nerostită. Cum spune mama, mâncătorie constantă. Aceasta se manifestă și în rândul copiilor care formează deja prea cunoscutele bisericuțe. Se vede cum se marginalizează unii pe alți de la vârste fragede. În urma acțiunilor pe care le fac, se pot observa foarte ușor caracteristicile dominante ale personajelor și modul în care sunt tipizate.

... lăsaseră în urma lor inconfundabila aromă a petrecerii. Oamenilor nu le place niciodată să rateze o petrecere.

Totuși, de ce i-am acordat calificativul de doar 3/5? Având în vedere că e un thriller, trebuia să fie o altă atmosferă, să fie acțiune, suspans, dinamism... total altceva față de ce am găsit. Hai, admit câteva puncte moarte, dar nu un hău până la pagina 400. Din ce am văzut pe Goodreads, lumea era super încântată de cartea asta. Încep să cred că ori judec prea aspru cărțile, ori oamenii nu au deloc așteptări, ori am eu o problemă cu bestseller-urile.

-Nu mă pricep deloc să păstrez secrete. (...)
-Serios? (...) Eu mă pricep destul de bine.

Pe de o parte, cartea asta e un must read pentru că se va face un serial după ea și, dacă tot e o carte înainte, trebuie citită. Așa spune legea din Bookworm Land, nu doar eu, Zeița tărâmului.Vă las mai jos trailer-ul. Am impresia că serialul va fi mai bun decât cartea și îi va lămuri mult mai mult pe cititori. Chiar dacă merită doar 3/5, eu tot spun să o citiți. Și să o comandați de unde vă recomand eu (adică de aici) pentru că știți foarte bine că nu vă spun lucruri aiurea.



calificativ: 3/5

Postări populare