Să eliminăm #confuzia cu privire la planurile literare ale lui Alex Andronic

Pe Alex Andronic am avut ocazia să îl cunoaștem mai bine dintr-un interviu mai vechi (click aici să îl citiți), de pe vremea când #confuz era abia pe la început. Cu timpul, eu și Alex ne-am împrietenit, m-a ținut la curent cu planurile sale literare și am hotărât să le împărtășim tuturor cititorilor câteva surprize.

1. Ce te-a determinat să publici ce-a de a doua ediție a romanului tău la o editură?

*#confuz are haine noi proaspăt create de editura Herg Benet*

Scopul meu de la bun început a fost să public prin editură. Pentru că drumul unui manuscris de la autor până la editor e lung şi anevoios, apoi răspunsurile nu sunt întotdeauna favorabile, am publicat cartea cu orice preţ, însă n-am încetat nicio secundă să-mi caut locul într-o editură. Visul meu a fost să scriu o carte, s-o public şi lumea s-o poată găsi pe raftul librăriilor. Self-publishing-ul nu-ţi oferă şansa asta.

2. De ce ai ales editura Herg Benet?

Herg Benet e editura la care mi-am dorit să public mereu, e editura cu care cred eu că mă potrivesc cel mai bine ţinând cont de stilul meu de scris. Alex Voicescu mi-a îndeplinit dorinţa asta, mi-a făcut pofta, ca să spun aşa, şi ştim cu toţii că e dificil să ajungi autor la o editură, şi mai dificil e să te bage cineva în seamă cu un manuscris care urmează să fie publicat în a doua ediţie, însă Voicescu a crezut în cartea asta şi la fel cred şi eu, are în continuare multe de spus şi e cerută de foarte multă lume. 

3. Cititorii ar trebui să se aștepte la ceva noua de la această ediție?

Nu neapărat, am revizuit cartea uşor, fără să fac schimbări multe sau majore, am editat foarte puţin după prima ediţie. Dorinţa mea a fost să rămână aşa cum este pentru că e ceea ce am simţit la momentul când a fost scrisă, e ceea ce eram eu atunci şi mi se pare logic şi frumos să rămână la fel. Evident că acum aş prefera să o scriu poate într-un mod diferit căci am evoluat de când am terminat de scris prima oară, însă mi s-ar părea nedrept faţă de cei care au citit-o şi mi s-ar părea nedrept faţă de mine, în primul rând. Mi-aş dori ca după ce lansez următoarea carte să pot observa evoluţia. E primul meu pas în literatură, prima carte ca autor publicat, vreau ca peste ani să-mi observ eventualele stângăcii pe care atunci nu le-am văzut.

4. Ce ne poți spune despre următorul tău roman, Costeluș?

Uh, n-aş vrea să divulg foarte mult, astfel că n-o să zic mare lucru din poveste. E o carte dură, despre viaţa unui copil născut la ţară, într-un sat uitat de lume, într-o familie săracă cu un tată abuziv care-l sechestrează atât pe el, cât şi pe mama lui într-o cabană la o margine de pădure, unde abuzurile trec la un nivel de neînchipuit. E un subiect dur şi trist, o realitate de care, dacă nu ne lovim, ne e cumva greu să conştientizăm că încă se întâmplă în România anului 2017. 

Îmi doresc foarte mult să termin de scris cartea asta pentru mine, în primul rând, căci am trecut prin abuzuri şi-apoi pentru toate victimele pe care nu le vedem şi nu le auzim, toţi cei care suferă-n tăcere, copii şi femei laolaltă.

5. Având în vedere că tu locuiești în Danemarca, spune-mi când vor avea cititorii ocazia să te întâlnească.

Foarte, dar foarte curând. În luna mai am pregătit un turneu de lansări prin ţară, din păcate lista de oraşe era mai lungă la început, însă am fost nevoit să amân câteva pentru toamnă, cred eu. În mai mă voi întâlni cu cititori din Bucureşti, Braşov, Iaşi, Bacău şi Constanţa, iar pe viitor vreau neapărat s-ajung acasă la Timişoara, Oradea, Cluj, Craiova, Sibiu, Buzău, Galaţi. Mi-am ales oraşele după cerinţele oamenilor de acolo şi promit să ajung în fiecare oraş în care am fost chemat. Tot pe viitor voi trece şi graniţele ţării şi voi ajunge la Londra, să lansez şi-acolo. Despre toate astea voi vorbi la timpul potrivit. Acum îmi canalizez atenţia către oraşele în care mi-am propus să ajung luna viitoare. 

Ah! Pe 25 mai o să fiu în direct la radio Bucureşti FM. Dacă nu ne putem vedea, măcar ne putem auzi până una, alta.