Recenzie - „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley

Titlu: Minunata lume nouă
Autor: Aldous Huxley
Categorie: Literatură universală
Cartea este disponibilă la reducere aici.
Le mulțumesc celor de la Libris pentru exemplarul oferit! Hugs!

foto: Andi Abrudan - booktuber
A trecut ceva timp de când nu am mai citit un SF. Cred că Minunata lume nouă a „intrat în viața mea” exact când trebuia, simțeam nevoie de a evada din realitatea cotidiană și am dat peste o lume distopică atent creată, cu particularitățile ei. Fiind un clasic și un must-read, sunt mândră că am reușit să o citesc și într-o singură zi. Deși ceva m-a făcut să îi dau 4/5 stele (veți vedea mai jos ce), mi-a plăcut foarte mult.


Celebrul roman Minunată lume nouă (1932) pornește de la ideea unei societăți distopice care, pentru a‑si controla cetățenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane și manipularea ei genetică, până la măscărea minciunii în adevăr absolut. Rezultatul este o combinație de realități orwelliene și scene din cel mai pur SF, în care cărțile sunt arse și singura cultură acceptată sunt preceptele unui conducător megaloman, în care apariția unei ediții de Opere complete de William Shakespeare poate duce la răsturnarea unui regim absurd, în care oamenii sînt concepuți în imense incuba­toare, iar cei neatinși încă de morbul acestei „civilizatii“ sunt izolați în rezervații. 

You all remember, I suppose, that beautiful and inspired saying of Our Ford's: History is bunk.

Asta este una din cele mai originale opere pe care le-am citit vreodată. Cu toții avem momente când spunem că vrem să trăim într-o lume total paralelă cu a noastră, dar, după ce citiți cartea, o să vreți să vă înghițiți limba. În Minunata lume nouă, toate lucrurile care credeai că sunt imposibil de realizat fac parte din modul de viață al oamenilor. Copiii se fac în eprubete, oamenii sunt obligați să acționeze la comandă, lipsiți de libertăți și opțiuni. Ce-s ăia părinți? Ce-i aia căsătorie? Ce înseamnă copilărie? Dacă am trăi într-un univers paralel, nu am ști.

No social stability without individual stability.

Huxley face mai mult decât să descrie o lume post-apocaliptică. El ne arată cum trăiesc zi de zi oameni care nu sunt stăpâni pe propria viață, care nu pot lua decizii, care au tot drumul bine stabilit dinainte de a se naște. Cred că libertatea de a alege e cel mai frumos lucru de care dispunem și, personal, dacă nu aș mai dispune de asta, cred că aș lua-o razna. Pentru cei care îi conduceau, stabilitatea socială se făcea prin stabilitatea individuală pe care ei le-o impuneau tuturor. Sincer, scriind recenzia asta, realizez de fapt cât de tristă era soarta acelor oameni nevinovați. 

poza am găsit-o pe Goodreads și mi se părea destul de sugestivă

De ce i-am dat totuși calificativul 4/5? Deși îmi place stilul autorului, au fost destule pasaje cam monotone sau pe care le putea... simplifica, rezuma, fără să mai adauge atâtea detalii nesemnificative. Poate asta face parte din farmecul poveștii, dar, în ochii mei, nu. Știu că sunt cititori care se înțeleg cu astfel de descrieri/detalii, dar eu nu fac parte din categoria asta și voi știți bine,

But I don't want comfort. I want God, I want poetry, I want real danger, I want freedom, I want goodness. I want sin.

De asemenea, cartea are și un fel de continuare intitulată Reîntoarcerea în lumea nouă pe care o puteți achiziționa de aici la reducere. Aldous Huxley susține că ceea ce a scris în Minunata lume nouă e de fapt previziunea a ceea ce urmează să se întâmple în lumea noastră. Crede că forțele cu care ne luptăm sunt greu de învins, de aceea trebuie să facem tot ce putem pentru a ne împotrivi.

If one's different, one's bound to be lonely.

Dacă aveți nevoie de o reîmprospătare, dacă vreți să citiți despre viitorul de care nu vrem să avem parte, citiți operele lui Aldous Huxley și nu veți regreta. E o experiență nouă de care, personal, mă bucur că am avut parte. Cu siguranță, o voi reciti cândva.

calificativ: 4/5

Postări populare