Recenzie - „Rochia aurie” de Theo Anghel

Titlu: Rochia aurie
Autor: Theo Anghel
Editură: Quantum Publishers 
Cartea este disponibilă la reducere pe site-ul editurii și pe Libris!
Îi mulțumesc editurii pentru exemplarul oferit! Huuugs!
P.S.: Asta cred că e cea mai personală recenzie pe care am scris-o vreodată.

foto: Andi Abrudan - booktuber
Nici nu știu cu ce să încep. Cartea asta m-a uimit maxim într-un mod foarte plăcut. Eu, de obicei, nu prea citesc romane de gen strict romance pentru că am avut experiențe destul de proaste cu ele. În toate, se repetau aceleași clișee ieftine și aceleași personaje care nu ieșeau în evidență cu nimic. Ei bine, în Rochia aurie totul era diferit. A avut exact scânteia de care aveam nevoie.


Recunosc, am avut ceva reticențe când am luat prima dată cartea în mână, dar, pentru că e scrisă de Theo Anghel, mă gândeam că nimic nu poate merge prost. De la primele pagini, am fost prinsă în poveste. Mi-am dat seama că autoarea are un stil aparte încă după modul în care a introdus rând pe rând personajele. Ceea ce mi s-a părut foarte interesant a fost că mi-am dat seama ce personaje voi adora și pe care voi urî de la bun început, având în vedere cât de clare au fost trăsăturile definitorii. Ups, cred că ar fi cazul să știți și voi despre ce e vorba în carte, scuzați, dar bag și eu scuza pe cae am auzit-o de la un chelner care uitase să îmi aducă sucul: iartă-mă, dar sunt îndrăgostit(ă). Eh, de carte, de o persoană, ce contează? 

El o privi, apoi îi prinse mâna și o duse la buze. Ana simți toată căldura din lume concentrată în acea atingere. Îi înlănțui degetele, dorindu-și ca acea călătorie să dureze la nesfârșit.

Ana Simion este fiica unor imigranți români pe tărâmul tuturor posibilităților. În urma unei întâlniri pe nevăzute, aranjată de o prietenă, cunoaște un bărbat pe care îl antipatizează, fără drept de apel, încă din primele minute. Dorind să pună capăt serii dezastruoase, îl refuză categoric. Însă individul face parte din tagma celor ce nu acceptă un nu din partea sexului slab. Rănit în orgoliu, își iese din fire, și o atacă pe Ana în toaleta localului. Țipetele ei atrag atenția unui necunoscut care o salvează în ultimul moment. Mason Hart face parte dintr-o familie bună, însă puțin cam ciudată. Atrasă în mijlocul acestui grup pestriț de sentimentele pe care începe să le aibă față de Mason, viața banală a Anei este dată peste cap.

O strânse și mai tare de talie, lipind-o de el, de parcă ar fi vrut să devină una cu ea. Ea gemu și resimți durerea cărnii strânsă între brațele lui ca plăcere pură.

Un lucru foarte important pe care trebuie să îl precizez este că această carte m-a scos din reading slump. De când am făcut acel maraton de cărți (click aici pentru detalii), am început să lucrez la un... proiect despre care veți afla, sper eu, în cel mai scurt timp, și, când mi-am terminat treaba, pur și simplu nu m-am mai putut atinge de nicio carte. Cum am apucat acest roman, citeam întruna fără să mă opresc și am reușit să îl termin într-o singură zi. Chiar m-a prins mai rău decât credeam. Îi mulțumesc maxim lui Theo că m-a scos din reading slump, nu știu ce mă făceam, având în vedere că până atunci mă uitam întruna la seriale. 

Ce contează unde ne aflăm atâta timp cât suntem împreună?

Când am primit cartea, am citit prima introducerea, dacă o pot numi așa, în care Theo povestește prin ceea ce a trecut până la publicarea cărții și specifică faptul că dedică această carte tuturor îndrăgostiților. Nu știu de ce, dar am reținut acest lucru. Trecusem printr-o perioadă destul de nașpa în care m-a dezamăgit o persoană care era foarte specială pentru mine și, să mă vindec, o prietenă bună mi-a spus că tot ce trebuie să fac este să citesc cartea potrivită. Prima care mi-a venit în minte a fost Rochia aurie. De atunci, am tot rămas cu ea în minte. Azi, după ce am terminat-o, pot spune cu mâna pe inimă că m-a ajutat foarte mult să trec peste acel eveniment prost. E o premieră pentru mine ca o carte chiar să mă vindece pe interior. Mda, m-am cam lungit :)), daaar scopul paragrafului este acela că o carte îți poate îmbunătăți viața pe toate planurile, nu doar din punct de vedere cultural. Încă un motiv să îi mulțumesc lui Theo că a publicat romanul!

Aș vrea să fii una cu mine, să te port în trupul meu!

Ce să mai zic... Am doar cuvinte de laudă la adresa cărții. Poveste minunată, obstacole la tot pasul, răsturnări de situație, decizii neprevăzute, suspans și lipsa clișeelor. O consider o poveste de dragoste modernă. M-a scos din reading slump, m-a vindecat și mi-a confirmat din nou talentul autoarei. Câte lucruri frumoase, nu? Jos pălăria pentru această carte, Theo! Oh, și să nu mai zic de copertă care e genială, iar noul format al cărților editurii Quantum foarte bun.

-Ți-am zis că te iubesc?
-Azi? De vreo douăzeci și șapte de ori.
-Ai numărat?
-Da, și întotdeauna constat că-i cu un „te iubesc” mai puțin decât am nevoie.

Poate că am fost destul de subiectivă în recenzie, având în vedere ce am tot povestit, dar... mi-a plăcut, ce mai. E genială. Eu le-o recomand nu doar îndrăgostiților, ci și celor care trebuie să treacă peste (cum a fost cazul meu). Uitasem! Azi, exact când am terminat cartea, cum am zis, eram vindecată. Ceea ce mi s-a părut foarte ciudat și neașteptat a fost că am primit un mesaj de la o persoană de la care mă așteptam cel mai puțin... Mulțumesc. 

calificativ: 5/5

Postări populare de pe acest blog

Romanul universal al iubirii - „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu

Povestea lor, povestea ta, povestea noastră - „Enigma Otiliei” de George Călinescu

Poezia - cea mai profundă formă de exprimare a iubirii - „Departe de mine. Departe de tine” de Flavius Simion (prerecenzie)