Cum ar fi viața mea dacă aș fi un personaj? - Lucia-Maria Petcu
Chiar mi-am imaginat îndelung cum ar fi să
ajung într-o poiană plină cu puști de vârsta mea care încearcă să eucideze
misteul labirintului în care am fost aruncați fără motiv. Spre deosebire de multe
persoane, sunt foarte calmă în situații extreme. Aruncată într-un asemenea loc
și pe deasupra fără memorie, aș fi debusolată, ca orice om, dar mi-as păstra
calmul și cel puțin o zi aș sta acolo ca un copil mic pierdut de mama lui
într-un magazin până când îmi dau seama cum stau lucrurile. Nu mi-ar fi teamă
de labirint cât timp e însorit și aș intra în el, deși aș încălca regulile
poienii. Îmi plac locurile interzise, să le explorez și să le elucidez
misterele. Deși mi-ar fi frică la început, teama de a face ceva nou întotdeauna
a fost prezentă , dar niciodata nu m-a împiedicat să fac ceva nou și poate
periculos. În plus, eu mereu încalc reguli. Am o fire rebelă care e greu de
stăpânit și nu îmi pasă niciodată de repercursiuni. Dacă cineva ar fi pus în pericolul
de a întâmpina probleme în labirint, mi-aș asuma riscurile și aș intra în el.
Poate elementul cel mai important este că o ieșire din labirint e posibilă și
că nu am fost aduși acolo întâmplător. Bineînțeles, nu aș spune nimănui toate
acestea până aș fi sigură pe mine și pe intuiția mea.