Interviu cu Lavinia Călina

Lavinia Călina este o scriitore foarte apreciată de public, cărțile ei fiind foarte populare în rândul tinerilor și nu numai. Printre capodoperele ei se numără seria Ultimul avanpost și primul volum din Neamul Corbilor. Ultimul roman publicat este Zona zero, iar în prezent lucrează la al doilea volum din Neamul Corbilor.

Amalia Danciu: Cum a apărut atracția ta față de literatură?
Lavinia Călina: Mereu mi-a plăcut lectura. În copilărie îmi plăceau mult basmele şi poveștile, apoi ușor-ușor am trecut la romane. Nu m-am împăcat eu cu lecturile obligatorii din şcoală, am preferat să citesc unele cărţi când am simţit eu nevoia, nu când mi-au impus alţii.

A.D.: De cât timp scrii cărți?
L.C.: În vara anului 2013 mi-a venit ideea să scriu Ultimul avanpost (o distopie plasată în România anului 2046) Până atunci nu mai scrisesem absolut nimic, nici măcar nu am încercat. Mă şi mir cum de mi-a ieşit din prima. În toamna lui 2013 am terminat prima cartea şi la insistenţele iubitului meu am trimis manuscrisul unei edituri. Răspunsul celor de la Herg Benet a venit în 2 zile, iar în februarie 2014 romanul meu de debut era deja pe rafturile librăriilor.

A.D.: De unde îți iei inspirația?
L.C.: Inspirația vine din cele mai neașteptate locuri. Al doilea roman, Neamul Corbilor (un fantasy cu vrăjitoare), l-am scris în urma unei glume făcute la masa de Paşte. Niciodată nu ştiu când mă lovește inspirația. Momentan, idei am destule, timpul e problema.

A.D.: Care este cea mi mare realizare a ta?
L.C.: Faptul că romanele mele au fost atât de bine primite, mai ales de publicul tânăr. E mare lucru să primești mesaje noapte la 4 de la cineva care tocmai a terminat una din cărţi şi simte nevoia să-ţi mulțumească pentru efortul pe care l-ai depus când ai creat lumea fantastică din roman

A.D.: Cum te-ai simțit la prima lansare de carte?
L.C.: Aoleu, a fost groaznic. Am avut emoții, m-am bâlbâit mai rău ca un copil de grădiniță ce a uitat poezia la serbare, nu am dormit de loc cu o noapte înainte şi am arătat ca un zombie - măcar de era lansarea pentru Zona Zero, aşa aş fi avut o scuză. :))

A.D.: De ce te-ai apucat de booktube?
L.C.: De booktube m-am apucat anul trecut în toamnă, treceam printr-o perioadă mai urâtă din punct de vedere emoțional şi aveam nevoie de un proiect nou care să îmi ţină mintea ocupată. Mulţi cititori aveau canale de Booktube şi m-am decis să-mi fac şi eu, în felul acesta nu doar că pot să fac recomandări, dar aflu şi ce mai e nou prin comentariile lăsate de utilizatori.

A.D.: Care este idolul tău?
L.C.: Nu am un idol în viaţă, admir mai multe persoane fie ele celebre sau nu. Cred că am renunţat la idoli odată cu terminare liceului.

A.D.:Care este cartea ta preferată și ce smți când o recitești?
L.C.: Îmi plac mai multe cărţi, iar genurile lor sunt total diferite. În principiu sunt mare fan al romanelor SF şi Fantasy, dar nu mă opresc doar la aceste genuri, sunt de părere că din orice carte poţi învăţa ceva dacă o citeşti cu atenţie.

A.D.: Ai idei pentru următorul roman?
L.C.: Acum scriu al doilea volum din Neamul Corbilor şi sper să fie gata până în vară, dar am deja idei pentru următoarea carte. Nu prea îmi permit să mă gândesc la o serie viitoare, căci după Blestemul zorilor(NC2) trebuie să mă apuc de a treia carte din seria Ultimul avanpost.

A.D.: Cum îi încurajezi pe tineri să citească mai mult și ce mesaj le transmiți tinerilor autori?
L.C.: Tinerii ar trebui să citească dacă le place acest lucru, nu pentru că le impune cineva. Suntem oameni diferiți cu pasiuni diferite şi nu poţi obliga pe cineva să facă un lucru contrar voinței lui. Cât despre tinerii autori, hmm... Cred că ar trebui să aibă mai multă încredere în ei şi în ceea ce scriu, să nu încerce să copieze pe nimeni şi să-şi urmeze instinctul.



Postări populare de pe acest blog

Romanul universal al iubirii - „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu

Povestea lor, povestea ta, povestea noastră - „Enigma Otiliei” de George Călinescu

Poezia - cea mai profundă formă de exprimare a iubirii - „Departe de mine. Departe de tine” de Flavius Simion (prerecenzie)